|
Vinurile lumii
|
|
Vinurile italiene
În cea mai inferioară categorie a vinurilor italiene de masă (vini da tavola) sunt încadrate peste 80% din totalul soiurilor italiene. Doar o cincime sunt vinuri de calitate superioară.  De popularitate între cunoscătorii de vinuri se bucură vinurile produse în Piemont. Renumitele vinuri roșii barolo și barbaresco sunt produse din altoiul nebbiolo. Cu ele concurează vinul barbera. Deosebit de profund, complex și bogat în acizi și tananți, barolo are nevoie de mulți ani pentru a se maturiza – la început în căzi, apoi în sticle. Buchetul său se caracterizează prin mirosul de trandafir, aroma de mentă, tutun, smoală și trufle.
Specialitatea regiunii este vinul roșu valpolicella recioto amarone – produs din boabe de strugure ușor uscate, care este înzestrat cu o aromă tare și concentrată. În partea de nord-est a Veneției sunt produse vinuri albe considerate ca fiind cele mai bune. Acestea sunt tocai friuliano, ribolla și picolit, produse din soiuri regionale de viță de vie.
Cel mai popular vin din Italia provine din Toscana. Este vorba de chianti, la baza căruia se află altoiul sangiovese, care dă acestei băuturi putere și miros specifice. Un pic de struguri roșii canaialo atenuează din asprimea lui, iar un adaos mic de struguri albi malvasia îi acordă o anumită ușurime. Chianti, regiune aflată între Florența și Siena, cunoscută încă din timpul Evului Mediu, cu diferența că atunci era renumită datorită vinului alb.
| Cum să turnăm vinul în pahare? |
Vinul trebuie turnat din partea dreaptă a persoanei care stă la masă. Vinurile albe tinere, vinurile roz și vinurile ușoare locale roșii sunt servite în pahare cu înălțimea de aprox. 20 cm, astfel încât să poată “respira” aer, astfel formându-se o spumă delicată.
În cazul servirii unui vin roșu matur paharul se apucă de picior și, ținându-l aplecat, se toarnă vinul cu atenție pe perete în timp ce sticla este ținută în poziție orizontală. Indiferent de mărimea paharului, cantitatea băuturii servite nu trebuie să depășească 100 ml, iar în cazul vinurilor de desert dulci – chiar 50 ml. Dacă se servește un vin roșu matur fără a fi fost decantat (separarea vinului de depuneri prin turnarea lui în alt vas), el trebuie adus din pivniță fără a-l supune zdruncinăturilor și lăsat un timp într-un coș special, pentru a se așeza și a se liniști. Sticla se va lăsa în coș de asemenea în timpul deschiderii și turnării vinului în pahare. |
|
Uriașa diversitate a soiurilor de vin din lume este impresionantă. Clasificarea de bază în vinuri albe, roșii, roz, seci sau dulci nu acoperă toate caracteristicile, deoarece una din trăsăturile cele mai importante ale vinului este soiul de viță și locul în care este cultivată.
Să privim două țări europene care sunt cunoscute datorită producției excelente de vinuri.
Vinurile franceze
Franța este patria vinurilor clasice. Altoaiele de viță de vie de acolo au făcut cea mai mare carieră. În lumea întreagă sunt produse vinuri după modelul Bordeaux – în mici butoiașe, cel mai des din stejar franțuzesc.
La cel mai inferior nivel se găsesc vinurile de masă, așa numitele « vins de table », destinate consumului de zi cu zi. Ceva mai sus se află « vins de pays » (vinuri locale) cu specificația denumirii geografice a locului din care provin. Următoarele în ierarhie sunt « vins délimités de qualité supérieure » – vinuri de o calitate ridicată, care au înregistrată denumirea geografică. În vârful ierarhiei se află vinurile clasei « appellation d’origine contrôlée (AOC sau AC) ». AOC garantează originea, respectarea exactă a normelor referitoare la altoiul de viță de vie, metoda de vinificare, mărimea producției, controlul gustului. Cele mai importante regiuni viticole din Franța sunt Bordeaux, Burgundia și Valea Rhône-ului, cu diferența că Bordeaux, care este locuit de numeroase familii aristocrate, în mod clar iese în evidență. Nici unul din vinurile ce provin din Bordeaux nu este produs dintr-un singur altoi – toate sunt amestecate.
Cel mai nobil altoi roșu este cabernet sauvignon, ceva mai puțin de soi este merlot. Altoaiele importante albe sunt sémillon și sauvignon blanc acoperite de mucegai nobil, care dezvoltându-se pe boabe le ia apa și lasă numai zahărul. Vinul rezultat este concentrat, bogat, foarte aromat, întreținând o balanță între dulceață și acreață, cu o notă caracteristică în gust de mucegai nob
În Burgundia vinurile roșii sunt produse dintr-un singur altoi – pinot  noir. Vinurile burgunde sunt “vinuri pentru aromă” – au mai puțină asprime și extract decât de exemplu Bordeaux, dar pot mirosi amețitor. Între vinurile albe domină altoiul chardonnay. Vinurile produse din acest altoi în regiunea Chablis se bucură de un așa renume, încât Chalbis a devenit sinonimul vinului alb. A doua extremă burgundă o reprezintă vinurile din Beaujolais. Sunt vinuri roșii necomplicate, de fructe și ușor de băut produse din soiul gamay.
Din Valea Rhône-ului provine între altele châteauneuf-du-pape. Podgoriile din apropierea orășelului Châteauneuf-du-pape se caracterizează prin exclusiva prezență a pietrelor care acoperă terenul cultivat. Acestea provin din coridorul râului Rhône care odinioară curgea pe aceste terenuri. Aceste pietre protejează în timpul verii pământul împotriva uscării, iar vița de vie împotriva înghețului în timpul nopților friguroase de iarnă, reținând ziua căldura, pe care o restituie în timpul nopții.
La sud de Paris se află Champagne, unde începând cu secolul al XVII –lea sunt produse vinurile spumoase, dintre care cel mai nobil este șampania.
|
|
|
